sweet_anime_best_anime
Bun venit pe forum!
Lista Forumurilor Pe Tematici
sweet_anime_best_anime | Reguli | Inregistrare | Login

POZE SWEET_ANIME_BEST_ANIME

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Angelina20
Femeie
19 ani
Cluj
cauta Barbat
24 - 55 ani
sweet_anime_best_anime / Povestile noastre / Naruto`s live Moderat de ☆ღ Kikkyo ☆ღ, Joanna, Spy_may, °•.♥.•°Rosette°•.♥.•°
Autor
Mesaj Pagini: 1
Yondaime
Vizitator



Capitolul I.
Inchis intre patru pereti...singur si parasit...
De jur imprejur era intuneric, un intuneric patrunzator care il chinuia si de care se temea cumplit. Mica incapere in care se afla se incalzea din minut in minut, din secunda in secunda. Si deodata, o licarire fierbinte se putu deslusi in intuneric. Apoi inca una, si inca una. Il ardeau. Se inmulteau si cresteau incet, parca voind sa-i prelungeasca suferinta. Se uita in jos si vazu o imagine infricasatoare...flacari imense palpaiau undeva, intr-o prapastie iar el cobora incet, lin spre ele. Infricosat, incepu sa se zbata ca sa scape din stransoarea aceea nevazuta care il tragea in jos, inspre infernul inflacarat. Zadarnic...nu avea nici o sansa de scapare iar el stia acest lucru. Doar disperarea mai ramasese atunci cand flacarile salbatice il cuprinsesera, arsesera gandurile, temerile si facusera trupul una cu ele.
Deodata se trezi. Amintirea cosmarului era inca impregnata adanc in minte. Parca inca ardea intr-o intunecime de nepatruns. Picaturi fierbinti de sudoare i se prelingeau pe frunte, pe nas, pe obraji si de acolo pe gat. Respiratie era inceata si greoaie iar inima batea cu putere. Pentru prima data in viata, lui Sasuke fusese cu adevarat fica. Dar spaima acestui cosmar cumplit nu o trai numai el.....


*****

In cealalta parte a orasului, in alt pat, o fata traia spaima aceluiasi cosmar ca si Sasuke. Sentimentul puternic de dragoste pe care aceasta il simtea pentru el o facu sa viseze acelasi lucru ca si el. Dar nu ea era cea cuprinsa de flacarile necrutatoare, ci prietenul ei. Era neputincioasa... nu putea face nimic pentru a- l salva. Doar privea indurerata, plangand, groaznica scena care i se infatisa in fata ochilor infierbantati.
Brusc, Sakura se trezi. Pe obraj palizi i se mai puteau observa urme ale lacrimilor amestecate cu sange care, dupa atata plans secara. Och, altadata fericiti si plini de viata, priveau in gol, iar mintea ei agera se chinuia sa descifreze un singur lucru: semnificatia cosmarului. Insa aceste ganduri disparura din mintea ei la fel de repede cum aparura pentru ca Sakura fu repede furata de binefacatorul somn, care o conduse intr-o lume a viselor.....


*****

O noapte misterioasa trecu, o noapte in care se formase o legatura stransa intre doua persoane
Dar cine putea cunoaste existenta acestei legaturi, cand nici macar cei care o formau nu stiau ca exista?
Cui mai pasa insa de ce se intamplase in aceasta noapte, cand urmatoarea zi era prima zi a binemeritatei vacante de vara?
Nimanui.......
daca va placut bag continuarea


pus acum 16 ani
   
Yondaime
Vizitator



daca iti place voi conntinua.
Capitolul

Era dimineata.O dimineata lipsita de griji. Flutur zburau linistiti spre rasarit iar pasarelele isi cantau melodios trilul. Petale parfumate de salcam pluteau prin aer prevestind sfarsitul primaver. Linistea si pacea se simteau zburand in aerul inabusit. Pe un copac se afla o pasare gratioasa. Canta. Canta un cantec minunat, vesel care aducea repede buna dispozitie in tine. Vjjjjjjjjjjjj...ceva zbura prin aer iar trilul vesel fredonat de pasarica inceta. Copacul pe care se afla aceasta ramase pustiu. Pe iarba moale si catifelata, intr-o balta de sange zacea pasarea moarta. Dar nu era singura. Langa ea, se afla un shuriken. Acel obiect blestemat, aruncat de la o distanta considerabila oprise curgerea viet prin biata fnta.
La cincizeci de metri de aceasta scena ingrozitoare, un ninja brunet isi vedea de drum. Nu pasa ca tocmai ucisese fara mila o vietuitoare nevinovata. Era crud, dar in acelasi timp trist si infricosat. "De ce am ucis-o? De ce? Ma deranja oare cantecul ei vesel?", se gandea Sasuke."Cat de egoist pot fi...eram prea absorbit in gandurile mele triste si intunecate...melodia cantata de pasarica mi-a distras atentia iar atunci eu...eu...am aruncat in ea cu singurul lucru care imi era la-ndemana, shurikenul meu..." Era suparat...era cu adevarat nervos pe propria lui finta incat isi marise pasul. Aproape fugea dar se opri brusc atunci cand ajunsese in apropierea locului de intalnire. Gandurile zburara pentru o ultima data al biata pasare careia luase pe nedrept viata si murmura: "Acum nu mai conteaza..." Ajunse la locul de intalnire al echipei numarul sapte. Ca de obicei, Kakashi sensei nu era prezent la ora stabilita. Pe iarba, la umbra unui stejar des, dormea tolanit Naruto. Linistea diminet era spulberata de sforaitul lui zgomotos. Acesta insa nu o deranja pe Sakura care, vesela, culegea flori bucurandu-se de inceputul vacantei. Pe ea nu o macinau gandurile in legatura cu cosmarul de noaptea trecuta, ca pe Sasuke.
-Buna dimineata!, il saluta aceasta pe Sasuke dupa ce il observa.
-'Neata , raspunse acesta cu jumatate de gura. Era posomorat si ingandurat, iar Sakura observa acest lucru. Nu spuse insa nimic, pentru ca stia ca orice l-ar intreba, acesta nu va raspunde. Continua sa culeaga flori in timp ce och ageri ai ultimului membru din clanul Uchiha o urmareau (sau asa credea el). Privindu-i trupul mladios in bataia vantului, in timp ce incerca sa-si organizeze multimea de ganduri ce i se invalmaseau in cap, reveni in minte un gand care il chinuia de dimineata. "Ma iubeste...ma iubeste...ma iubeste cu adevarat...si face aces lucru de mult timp...in timp ce eu...eu o tratez ca pe un nimic...o ignor si o resping de fiecare data...Oare de ce...oare de ce sunt atat de indiferent si de rece in preajma ei?" Acest gand il surprinse pana si pe el. "Ce m-a facut sa ma gandesc la sentimentele pe care le simte Sakura pentru mine? Cu siguranta m-am schimbat dar in ce mod? Ce m-a facut sa imi pierd timpul cugetand indelung asupra unor lucruri fara sens...? Cred ca acest lucru are de-a face cu..."
-Buna dimineata! Kakashi intrerupse sirul gandurilor. Statea ghemuit pe o creanga inalta a copacului sub care dormea linistit Naruto si privea de sus. Pe fata avea intiparit un zambet ciudat. Dar ce unde provenea acel zambet misterios? De obicei sensei nu era de acord ca tiner ninja sa aiba parte de vacante.
-Buna dimineata?!?, striga Sakura nervoasa. Este ora 13 fix. Ne-ati facut sa va asteptam sapte ore!
Imi cer scuze...s-au ivit niste probleme si nu am avut timp sa va anunt ca voi intarzia. Oricum, nu am venit aici doar ca sa va urez o vacanta placuta. Sper ca nu v-ati facut planuri de vacanta pentru ca veti participa la competitia de inot anuala pentru ninja.
-Cum?!? Naruto se trezise.
-Participarea este obligatorie...asta...daca vreti sa mai fiti ninja.
-Dar...dar..., bangui Sakura. In minte repeta socata un singur grup de cuvinte: de inot...de inot...de inot...
-Da, e vreo problema, Sakura?
-Dar...sensei...eu nu stiu sa inot...
Deloc surprins, Kakashi mima cu cateva gesturi inotul si se arunca din copac. Ateriza pe iarba moale fara nici o problema si i se adresa lui Sakura:
-Daca nu sti sa inoti, nu ai decat sa inveti si...grabestete pentru ca peste trei zile vom pleca spre locul secret unde se va tine concursul.
-Stai putin sensei, dar de la cine sa invat sa inot in doar...
Kakashi disparu.
-...trei zile, isi termina Sakura propozitia. Era nedumerita. Kakashi sensei o lasase ca de fiecare data fara un raspuns concret. Habar nu avea unde sa gaseasca pe cineva care ar putea-o invata sa inoate. "Si de ce tocmai o competitie de inot? Nu puteau sa gaseasca si ei ceva mai interesant?", gandi Sakura revoltata pe propria ei neputinta.
-Te ajut eu...ma pricep destul de bine la inot...
Ramase inmarmurita...oare, era posibil, spusese Sasuke asa ceva? Spusese el ca vrea sa o ajute sa invete sa inoate? Oare ce se intamplase cu el? de obicei era indiferent si rece fata de ea. Fata cu parul rozaliu era in al noualea cer. Visand cu och deschisi, obraj i se imbujorara. Atent, brunetul observa acest gest si la ranul lui se imbujora, insa fara sa vrea. Stateau amandoi, fata in fata, privindu-se indelung, fara sa spuna nimic. Sasuke era imbracat ca de obicei doar ca, uitandu-te la el, nu mai vedeai acasi fata ignoranta. sakura purta un kimono de un rosu aprins pe care si-l impodobise cu florile proaspat culese. Parul ei de o nuanta rozalie flutura usor in adierea dupa-amiez. Buzele i se kiscau, tremurau, parca vroiau sa rosteasca ceva dar cuvintele nu vroiau sa-i iasa din gura.
-Multumesc..., murmura ea intr-un sfarsit.
Se despartira printr-un gest firesc, printr-un salut. dar dintre niste tufisuri dese, doi ochi ageri de vulpe le urmarisera intreaga conversatie.
-"O invat eu sa inoate" bla...bla...bla. Tipul ala se crede cel mai tare...las' ca mai vedem noi, Sasuke. ,spuse Naruto mai mult pentru el.

Pentru prima data, in acel Naruto vesel si hiper- activ, gelozia isi arata colt ei veninosi...


***va urma***


pus acum 16 ani
   
Yondaime
Vizitator



daca iti place am sa scriu continuarea.
capitolul 3:

Zgomot.Zgomot de pasi vioi rasuna in tacerea romantica a amurgului.Iarba deasa si inalta era batatorita de un mic grup de ninja care se avantau fara frica in voia destinului.
In fruntea sirului indian pe care il formau acestia, se afla senseiul lor.kakahi purta o pereche de pantaloni scurti, albi si un tricou decolorat, uzat de trecerea timpului;probabil, fusese negru dar acum tot ceea ce se mai putea deslusi era un gri spalacit.de la distanta parea cu adevarat relaxat, bucurandu-se de privelistea oferita de batrana padure prin care treceau si de soarele puternic si stralucitor, dar daca te apropiai, expresia si comportamentul sau dovedeau contrariul.acesta din urma era foarte ciudat.kakashi nu se mai comportase niciodata asa.parca se astepta ca cineva sau ceva sa atace voind sa-i ia pe nepregatite, crezand ca sunt obositi dupa lungile ore de mers prin soare.Isi ascutise toate simturile si, cu toate ca mergea destul de repede, pasea cu mare prudenta.
-Dar de ce este atat de important ca locatia unde se va desfasura competitia sa fie tinuta secreta?, intreba Sakura, mai mult pentru a rupe tacerea care inconjura.Nici un raspuns.
-Kakashi-sensei, de ce trebuie tinuta locatia unde se va desfasura competitia secret?, isi repeta Sakura intrebarea.Din nou nu primi nici un raspuns, asa ca nu mai insista."Probabil nici el nu cunoaste motivul.", gandi fata.
Aceasta mergea in spatele lui Kakashi, fnd a doua persoana din sir.Mergea ca si ceilalti pe urmele maestrului lor, ferindu-se de crengile ascutite ale copacilor si inspirand lacom aerul sanatos de munte, dar gandul zbura departe.Departe la cele trei zile petrecute in compania baiatului pe care il iubeste.Sasuke isi daduse toata silinta pentru a-si invata coechipiera sa inoate.'coechipiera...asa ma considera el.Cu siguranta.Pentru el sunt doar o coechipiera.",gandi Sakura iar o lacrima fierbinte i se prelinse pe obrazul drept.Si-o sterse cu o miscare rapida a main.Nu putea sa se planga.Nu dupa ce Sasuke fusese atat de dragut incat sa se ofere sa o ajute.Oricum, fusese destul de ciudat ca aceasta oferta venise tocmai din partea lui."Probabil se gandea doar la binele echipei, pentru ca sensei a zis ca acest concurs se va desfasura in echipe de cate trei.Exact...s-a gandit doar la echipa...sau, poate...poate simte ceva pentru mine", spera visatoare Sakura,"Poate ma place macar putin.Poate..."
-Au!O crenguta zgarie obrazul imbujorat.nervoasa ca a deranjat-o din visele ei cu och deschisi, o dadu rapid la o parte.In spatele Sakurei, mergea Sasuke.Probabil din cauza concursului, sau poate din cauza aerului racoros acesta isi redobandi atitudinea lui aroganta.Nu mai pasa de nimeni si de nimic altceva, decat de castigarea concursului(si de razbunarea clanului Uchiha, bineinteles).Sasuke revenise la normal.In schimb, naruto se purta de-a dreptul ciudat.Pe tot parcursul drumului nu facuse decat sa stea bosumflat si sa mormaie ceva de neinteles.Nu vorbise nimic...nici macar cu Sakura.
-Am ajuns!, anunta Kakashi, aducandu-i pe toti inapoi cu picioarele pe pamant.
-Aceasta este mareata locatie tinuta cu atata grija in secret?,inteba Sakura.Arata ca...
-...o pajiste normala...exact.Pentru ca asta si este.
-Atunci de ce a fost tinuta in secret?!Sakura isi pierduse rabdarea dar Kakashi nu paru sa-si dea seama.Cugeta o clipa dupa care raspunse nepasator:
-Habar n-am!
Cei trei genini schimbara niste priviri plictisite si hotarara sa nu se mai contrazica cu Kakashi pentru ca e o adevarata pierdere de timp.
-Atunci eu am plecat.trebuie sa anunt sosirea echipei din satul ascuns intre frunze la consiliu.Cu cat mai repede cu atat mai bine.
-Hei, sensei, vreti sa spuneti ca suntem singura echipa din satul ascuns intre frunze care concureaza?, intreba Naruto putin mai mandru ca de obicei.
-Singura echipa de genini care s-a prezentat, il corecta Kakashi, dar imediat o picatura de sudoare i se prelinse usor pe obraz.Spusese deja prea multe.Mult prea multe.
-Dar cum de...
-Acum chiar trebuie sa plec, il intrerupse Kakashi pe naruto nevrand sa mai dea si alte explicat si disparu intr-un cort micut, galben.
-Of!Iar ne lasa balta fara explicat!, se planse Sakura dar un cascat scurt venit din spatele ei o facu sa inceteze cu protestele.Se intoarsera.In fata lor statea, cu mainile in solduri si cu aceasi expresie aroganta ca a lui Sasuke, o fata.Avea parul brunet, scurt pana la umar si un breton in scari care-i acoperea intregul ochi drept.Decolteul maioului ei rosu descoperea un cuvant care era tatuat pe piept: "Destin", iar pielea ei palida impreuna cu fusta scurta, neagra pe care o purta dadeau un aspect cadaveric.
-Mai, mai..., incepu ea.Se pare ca din toti, un sensei tot a adus din nou genini in competitie.Exact ca si ceilalti: nu veti rezista nici macar primei probe.
-Primei probe?, repeta Naruto.Credeam ca e doar un concurs de inot.
-Inotul e doar la baza, insa competitia iti testeaza toate abilitatile fizice.
Cei trei ramasera uimiti.
-Sa inteleg ca nu stiati..., constata fata cu un zambet rautacios in coltul gur.Inca o dovada ca nu aveti nici o sansa.
Aceasta fusese cireasa de pe tort.Naruto izbucni:
-Hei, cucoana! Ai grija cum vorbesti! Ne asa se vorbeste cu urmatorul Ho...
Sakura astupa gura.
-Nu vrem sa ne facem dusmani noi, sopti ea la ureche, dupa care adauga cu voce tare: Eu ma numesc Sakura, acesta cu gura mare e Naruto iar el e...
-...Sasuke.Incantata de cunostinta.
Sasuke tresari.Cum putea aceasta straina sa-i cunoasca numele?
-Cum te numesti?, murmura el printre dint inclestati.
-Ei, bine...
Och lui Sasuke se ingustara si mai mult.
-...oamen de rand imi spun Ingerul Mort, sau al Destinului...viermele de Itachi obijnuia sa-mi spuna tradatoare...iar tu ma cunosteai drept...Keyra Uchiha.

{sper sa va placa si sa primesc cat mai multe comentar...iar urmatorul capitol...o veni si el candva}[/b][/i]


pus acum 16 ani
   
Yondaime
Vizitator



Keyra Uchiha…Keyra Uchiha.aceste doua cuvinte I se invarteau in minte brunetului.Cine era aceasta Keyra?Si cum de avea tupeul sa isi spuna o Uchiha?Din cate isi amintea el, nimeni altcineva nu mai supravietuise atacului lui Itachi.Atunci aceasta fata nu era decat o impostoare.Da, asta era adevarul. Nu avea de ce sa-si faca griji…nu-i asa? Nici macar el nu mai era sigur…
-Ce s-a intamplat? Micutul Sasuke a ramas fara cuvinte? Vocea ei era aspra iar och erau invaluiti in ura. Se pare ca de-a lungul anilor ai fost prea ocupat sa-ti jelesti parint raposati sis a te antrenezi pentru a-l putea ucide pe Itachi, incat ai uitat de biata ta verisoara. Cea care te-a avertizat in legatura cu fratele tau, ins ape care nimeni nu a crezut-o. Naiv de ei…si-au meritat soarta. Cu tot!
Asta era prea mult pentru Sasuke. Nu o mai putea asculta pe aceasta fata. Nu vroia ca cineva sa mai vorbeasca asa despre clnul Uchiha…despre parint lui.
-Termina!, zbiera el.
Sakura si Naruto tresarira. Din moment in moment, Sasuke ar putea sari la lupta, gandi Naruto. Daca face asta, noi va trebui s ail oprim cumva. Nu conteaza cum. Inca nu stim cat de puternica este aceasta Keyra dar nu putem risca…Insa Sasuke nu sari la lupta. Nici macar nu raspunse brunetei inapoi. Pur si simplu intoarse spatele si o lua la fuga. Fug. Fug departe si nu se mai opri pan ace nu iesi din luminis. Acolo, in padurea intunecata se aseza pe pamantul moale si stand asa, rezemat de un bolovan realize in sfarsit cine era fata cu care se intalnise, cine era Keyra Uchiha. Verisoara lui…deci avusese dreptate. Scum si-o amintea perfect. fusese cea mai buna prietena in copilarie. Desi cu doi ani mai in varsta decat el, intotdeauna se intelesesera de minune. Fnd cu mult mai puternica, il ajutase mereu sa se antreneze pentru a iesi din umbra lui Itachi. Si aproape ca reusise. Dar intr-o dimineata, fata veni la el in fuga, cu o expresie disperata intiparita pe chip. spuse ca in acea noapte avusese o viziune. O viziune groaznica. O viziune in care Itachi asasina intregul clan Uchiha. Sasuke nu o crezu. La fel facura si restul membrilor clanului, carora le povestise viziunea ei. De altfel, cine ar fi putut crede ca preferatul familiei va deveni un ucigas fara mila? Chiar daca oamen nu o crezusera, Keyra era convinsa ca acel vis se va adeveri, asa ca parasi satul pe ascuns. Itachi o declara ca fnd o tradatoare fugara, dar inainte ca oamen din clan sa ia masuri impotriva Keyrai, acesta ucise, nemaiavand rabdare…De atunci, Sasuke nu-si mai vazuse verisoara. Din ziua in care ea please, baiatul uita de existenta ei si isi concentra toata energia pe razbunare. Spera la o sansa a razbunar, care inca nu se ivies. La ce bun?, isi spuse Sasuke. Oricum nu sunt destul de puternic incat sa-mi pot ucide fratele…Suspina incet. Peroana pe care o intalnise in ziua aceea…Keyra Uchiha era singura persoana de care se temuse Itachi vreodata, singura persoana care l-ar fi putut egala. Insa aceea persoana nu avea nici macar un gand de razbunare. Spusese cu gura ei ca toti isi meritau soarta. Fusese atat de cruda…exact:cruda. Lui Sasuke nu venea sa creada ca acele cuvinte apartineau verisoarei lui. In copilarie fusese asa o persoana fericita, miloasa, intotdeauna pregatita sad ea o mana de ajutor celor care aveau probleme. Dar acum…acum och ei exprimau rautatea in forma ei cea mai pura. Lacrimi fierbinti inundara och baiatului, care le lasa sa-I curga in voie pe obraj palizi.
-Deci asta ai devenit, Sasuke?, intreba Keyra, care aparu ca din senin in fata lui, cu o voce acida. Un plangacios care fuge din fata unei provocari si se ascunde dupa cativa copaci?
Sasuke isi sterse rapid lacrimile, isi ridica privirea si se uita fix in och fetei.
-De ce te-ai intors in sat?, murmura brunetul.
Keyra incepu sa rada batjocoritor.
-Sa ma intorc in sat? Am fost aici de cand ma stiu. In umbra, recunosc, dar nu am parasit niciodata satul frunzelor.
-Si tatuajul?
-Asta nu e treaba ta!, se rasti fata la el si fara sa-I mai adreseze vreun cuvant, intoarse spatele si se indrapta spre pajistea luminoasa.
-Unde crezi tu ca mergi? Sasuke se ridica in picioare.
-La cortul echipei mele. Daca nu te superi, as vrea sa ma pregatesc pentru prima proba. Am crezut ca vei fi o adevarata provocare…dar se pare ca te-ai schimbat, Sasuke. Nu mai esti persoana pe care o cunosteam.
N mai sunt persoana pe care o cunostea?, gandi Sasuke. Ea vorbeste? Asta suna a provocare…am sa-I arat eu cum m-am schimbat…si am devenit mai puternic. Keyra pulsa a energie, a chakra mai mult ca niciodata. Era imposibil ca Sasuke sa o invinga dar nu putea fug din fata provocar inca o data.
-Vrei o lupta nu? Atunci o lupta o sa ai.
Fara sa mai piarda timpul, Sasuke isi folosi jutsul de foc asupra Keyrai care nu apuca sa se intoarca la timp pentru a putea opri atacul. “Am lovit-o?” Fumul se risipi repede iar baiatul observa uimit ca verisoara lui nici macar nu se clintise din loc. Era aparata de un scut de chakra gri. O chakra puternica…vizibila. Se intoarse, si cu cel mai firesc gest se aseza pe iarba moale, fata-n fata cu Sasuke. Och erau diferiti. Isi activase sharinganul. Asta aminti lui Sasuke, ca si el avea aceasta abilitate.
-‘Sharingan!’, rosti el. Acum erau chit.
Fata state ape jos si il privea intens. Era total lipsita de aparare iar sharinganul lui nu putea ghici urmatoarea miscare. Poate nici nu avea sa se miste. Nu conta. Sasuke avea sa foloseasca o tehnica noua: Taijutsul. Nu prea se pricepea la aceasta tehnica dar era singura care nu putea fi anticipate la perfectie de sharingan. Porni. Gonea spre persoana din fata lui si era sigur ca o va nimeri. Dar ceva il prinse de picior si, dezechilibrandu-se, cazu. Arunca o privire in spate si vazu ce il prinse: o radacina de copac. Deci asta era una dintre puterile fetei. Dar, totusi…cum de era posibil? Keyra nu facuse nici un semn cu mainile, nici o miscare. Pe semen, controla plantele cu ajutorul mint.
-Aaaah…
Radacina se stranse si mai tare in jurul piciorului lui Sasuke. Dintr-o data, se incorda, il ridica pe baiat si lovi cu putere de un arbore gros. Un zambet de superioritate I se ivi Keyrai in coltul gur. Acesta era un fel de test de supravietuire. Vroia sa vada cat de mult crescuse puterea lui Sasuke. Acesta scanci atunci cand o radacina il arunca pentru a doisprezecea oara intr-un copac. Isi increase de cateva ori jutsul de foc pe plantele puternice dar de fiecare data, radacina arsa era inlocuita de o alta.
-Ajunge, Keyra!
Era Kakashi. Aparuse de dupa niste copaci la timp pentru a-l prinde pe geninul aruncat spre pamant de plantele nemiloase.
-Bine…,accepta Keyra nemultumita. Daca insisti…vroiam doar sa vad de ce-I in stare.
-Mai bine il lasai in pace…stiai ca nu se poate compara cu tine.
-Concurent sa se pregateasca, se auzi o voce din niste difuzoare amplasate langa marele cort galben. Prima proba a competitiei, care consta in viteza inotului, va incepe in zece minute.
Acest anunt trezi pe cei trei la realitate.
-Ma bucur ca te-am revazut, vere. Dar acum trebuie sa plec.
-Mda…Sasuke isi sterse o dara de sange de pe obraz si se indrepta impreuna cu Kakashi spre cortul echipei sapte. Cand ajunsera acolo, Sakura si Naruto isi purtau deja costumele de baie.Naruto purta un slip simplu, portocaliu iar Sakura un costum intreg, verde. Sasuke isi imbraca si el slipul de un albastru inchis si iesi afara din micutul cort.
-Ce s-a intamplat cu tine?, intreba Sakura ingrijorata dup ace vazu vanataile baiatului iubit.
-Nimic, raspunse acesta sec si o prinse delicat de mana. O privea fix in ochi ia fata rosi usor. Erau atat de apropiati incat s-ar fi putut saruta…daca ar fi vrut.
-Noroc, sopti Sasuke fetei cu parul rozaliu inainte sa se indrepte spre linia de start.

****************

-Pe locuri…..fiti gata…...START!
pana voi scrie continuarea va trece mult timp.


pus acum 16 ani
   
Yondaime
Vizitator



Concursul incepu,iar Keyra era in frunte.Sakura se straduise sa o ajunga pe Keyra dar nu reusea sa o ajunga deoarece simti o durere permanenta.Dupa cateva minute Sakura nu mai putu sa innoate si iesi repede din bazin.Rasufla cu greu si nu mai putu sa se miste.Sasuke observa ca se simte rau de cand au ajuns aici dar nu spuse nimanui.Se apropie de ea si ii spuse:
S:Te simti bine?Alo,Sakura trezestete!
Sak:Ce?Scuze dar nu am auzit ce ai spus.
S:Nu mai conteaza.Te simti bine?
Saka,ma simt bine.
     In timp ce cei doi discutau o umbra misterioasa se uita atent la Sakura.Pe fruntea ei aparu un semn foarte ciudat, Sasuke isi facea griji si se intreba ce semn era acela.
S:Sakura,ce ai pe frunte?
Sak:Ce?Am ceva pe frunte?Ou nu,asta nu e posibil.Deci e aici.Iesi de unde teai ascuns Xellos.
X:Vai,tiai dat seama din prima.Chiar esti desteapta.
Sak:Asta ar trebuii sa fie un compliment,idiotule?
X:Eu idiot?Daca eu sunt un idiot tu este micutul cap mare.
Sak:Mai taci din gura.Esti un prostovan.
X:Gata,ajunge cu insultele.Nu am venit aici sa ma cert cu tine,ci sa imi faci o favoare.Ca oricum imi esti datoare.
Sak:Eu iti sunt datoare?Nu prea tin minte ca eu am sati fac o favoare.

asta este continuarea.sper ca va placut si daca va placut  am sa scriu continuarea.


pus acum 16 ani
   
Yondaime
Vizitator



Xellos se enerva foarte tare cand auzi ca Sakura nusi mai aduce aminte cand a salvato de demonul de foc.
X:Chiar nu mai tii mine cand team salvat?
Sak:Tu mai salvat pe mine?Ce amuzant,nu crezi ca ar trebuii sa termini cu teatrul?
X:Eu sa joc teatru?Fii serioasa.Imi faci favoarea sau nu.
Sak:Pai mai intai spune ce trebuie sa fac,ca doar nu stiu sa iti citesc gandurile.
      Xellos vazu o umbra care vroia sa o atace pe Sakura dar el o luase pe Sakura si fugi cu ea in padure.


pus acum 16 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la