O noua zi stralucea. Cei 5 ninja plecara de la hotel. Ajunsi in Konoha, Kakashi disparu lasindu-i pe cei 4 ninja singuri. Naruto se apropie incet de Sakura, care era cat se poate de trista. Cu atatea probleme…putin ii mai pasa ei de Naruto. -Hei…Sakura…vrei sa vii cu mine sa mancam…? Intreba cam incurcat baiatul vulpe. -De ce nu…? Sigur, Naruto, mi-ar face placere! spuse fata cu parul roz. `Oricum nu am ce sa fac si…` dar gandurile fetei fura intrerupte de Naruto care ii spuse: -Deci…ce zici de Ichiraku, sa mancam un ramen, fac eu cinste? -Sigur, hai sa mergem! Naruto o trase pe Sakura dupa el si in scurt timp ajunsera la restaurant , unde Naruto comanda 5 portii pentru el . Sakura se uita la el cu mirare , cum putea sa manance atata , i se parea omeneste imposibil , dar isi aminti ca era vorba despre Naruto si incepu sa manance din ramenul ei.
Intre timp Sheherezada se duse catre casa.Soarele stralucea cu putere. Se tot gandea…nu avea stare…asa ca a iesit sa se plimbe. Era deja seara dar fata nu putea sa dorma. Ratacea pe straziile pustii cu un gand…straniu. Ultimele evenimente erau prea…puse la cale. Cine putea sa-l omoare pe Daisuke? Atunci si-a dat seama de ceva…Cand l-a vazut ultima data, dupa „incident” Daisuke avea o muscatura pe gat…o muscatura de sarpe. `Putea fi…? Nu, in nici un caz!` Gandurile acestea o sacaiau pe Sheherezada mai mereu. Dupa cateva ore de „plimbare” merse acasa. Reusi, in sfarsit, sa doarma. Dimineata de trezi cam incurcata: sora sa se tot invatea prin jur: -In sfarsit, te-ai trezit, buna dimineata! Grabeste-te, trebuie sa plecam cat mai repede! Spuse sora sa, in timp ce cauta ceva. -Dar…unde mergem? -Am sa-ti explic pe drum! Acum pregateste-te si daca trebuie sa vorbesti cu cineva, fa-o cat mai repede! -Bine…bine! Spuse fata, cam somnoroasa. Se schimba si se spala apoi hotari ca trebuie sa vorbeasca cu colegii ei…nu era prea normal sa dispara asa, dintr-o data. Peste cateva minute ajunse la locul unde trebuiau sa se intalneasca. Toti earu acolo cu exceptia lui Kakashi… -Tipic!Nu poate sa traiasca o zi fara sa intarzie! Spuse Naruto, care se tot fataia prin jur, nervos. -Bine, eu nu am timp de pierdut! Spuse Sheherezada. Trebuie sa plec cu sora mea. Unde, nu ma intrebati, ca nu stiu! -Dar…de ce asa, dintr-o data? intreba baiatul vulpe. -Nu conteaza, raspunse fata. Sakura, ia asta, spuse Sheherezada, intinzandu-i un colier cu 3 perle. Cand perlele de pe colier se vor innegri, sa stiti ca am probleme.Acum trebuie sa plec,pa! Spuse fata, diparand. -Ce-o fi cu ea? Intreba ironic Naruto. -Parca n-o cunosti pe Sheherezada! Raspunse Sakura. Intre timp, Sheherezada era deja pe drum. -Acum cred ca ar fi timpul sa-mi spui ce e cu plecarea asta! Ii spuse fata surori sale. -Mergem acasa si… -Acasa! Adica in satul Narakidori? -Da, draga mea, sigur! -Nu ma lua tu cu „draga mea”, e stupid!spuse Sheherezada, cam enervata. -Bine cum vrei, dar trebuie sa stii ca si Yuzuki este in sat. -Nu se poate! Minunatul nostru frate care ne-a ucis toata familia are curajul sa-si mai arate fata in sat?!se mira bruneta. -Nu asta e important! Trebuie sa-l omoram acum, cat avem ocazia! -Cum zici tu! Dar tu te ocupi de tot! Spuse fata, cam plictisita de interminabila disutie. -Bine… Mersera intreaga zi. Luna deja era sus, pe cer, cand cele 2 au ajuns in sat. Nici una nu putea sa doarma…Sheherezada se tot gandea la ce va urma…razbunare!
Poveste pt. toti iubitorii SasuSaku – poza de MyLooveStory, in Povestile noastre · 22.9KB
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Intre timp, Sakura dormea linistita in patul ei. Dar, deodata, un zgomot ciudat o trezi. La geamul camerei puteai intrezari pe cineva. Dar cine? -Ci…cine esti? Intreba fata, cu glasul tremurand. -Tu vii cu mine! Se auzi o voce. -In nici un caz nu am sa vin cu tine! Nici macar nu stiu cine esti! Dar Sakura nu mai apuca sa zica nimic, caci acea persoana o lua de mana si disparu, impreuna cu ea. Sakura nu prea putea distinge prea bine lucrurile pe bezna aceea. Dar observa ca persoana respectiva avea parul rosu si un semn ciudat pe frunte…nu era nimeni altul decat Gaara. Dupa acel „sarut” Gaara a inceput sa-si dea seama cum se petrec lucrurile. Atingerea Sakurei…atat de delicata, era ceva nou…ceva special…foarte special…Acum Gaara tanjea dupa atingerea ei…Dar cum putea un demon ca el sa fie iubit? -De…de ce faci asta? intreba Sakura, dar nu primi nici un raspuns. Atunci fata isi dadu seama ca trebuie sa faca ceva. Atunci se smuci din bratele lui Gaara si fugi, indreptandu-se spre padure. Dar isi dadu seama ca nu facuse cea mai buna alegere: era noapte, era singura si era urmaita de un fost criminal. `De ce trebuie sa fug mereu?`se intreba ea simtea cum picioarele nu o mai asculta. Nu mai avea forta sa fuga…mereu. Cazu, epuizata, pe iarba moale. -Gaara…? -Shhh…sopti acesta, luand-o in brate. Sakura incerca sa se impotriveasca, dar nu se putea elibera din stransoarea lui Gaara. -DA-MI DRUMUL MANIAC NETREBNIC! Striga fata cat de tare putu. -Taci…Sakura…nu vreau sa te ranesc…nu stiu de ce, dar ma calmezi…cand sunt in preajma ta sunt calm ... nu stiu de ce , dar Shukaku te apreciaza ... -Da-mi dru…mul! Spuse fata cu lacrimi in ochi, dar dupa ce-si termina cuvintele Gaara o saruta. Era cald…poate putin cam sadic…dar era cald si simtea ca nu vroia sa o raneasca. Imbratisarea lui era placuta…foarte placuta, stia ca nu vroia sa ii faca nici un rau. Dar, atunci de ce nu o lasa in pace? De ce nu putea intelege? Atunci realiza! Poate ca niciodata nu simtise o imbratisare prietenoasa in viata lui! Poate ca demonul fara suflet dorea sa se schimbe! Poate de aceea venise aici, dupa ea! - Vrei sa te conduc pana acasa? E periculos sa mergi noaptea singura, spuse el, dupa ce intrerupse sarutul, de parca nimic nu se intamplase. -Gaa…Gaara…de…de ce m-ai sarutat? intreba fata, cu glasul tremurand. -Nu…nu stiu de ce! Imi pare rau…m-am purtat ca un netrebnic si asta ar putea duce la destramarea aliantei dintre Suna si Konoha! spuse el, dandu-i drumul Sakurei. -Gaa…Gaara…sa stii ca…ca nu m-asi supara daca m-ai duce pana acasa! E destul de tarziu si maine…adica peste cateva ore trebuie sa merg la antrenament! Dar sa nu incerci sa ma mai saruti sau altceva, ca-ti rup gatul!
Poveste pt. toti iubitorii SasuSaku – poza de MyLooveStory, in Povestile noastre · 24.8KB
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Intre timp, Sakura dormea linistita in patul ei. Dar, deodata, un zgomot ciudat o trezi. La geamul camerei puteai intrezari pe cineva. Dar cine? -Ci…cine esti? Intreba fata, cu glasul tremurand. -Tu vii cu mine! Se auzi o voce. -In nici un caz nu am sa vin cu tine! Nici macar nu stiu cine esti! Dar Sakura nu mai apuca sa zica nimic, caci acea persoana o lua de mana si disparu, impreuna cu ea. Sakura nu prea putea distinge prea bine lucrurile pe bezna aceea. Dar observa ca persoana respectiva avea parul rosu si un semn ciudat pe frunte…nu era nimeni altul decat Gaara. Dupa acel „sarut” Gaara a inceput sa-si dea seama cum se petrec lucrurile. Atingerea Sakurei…atat de delicata, era ceva nou…ceva special…foarte special…Acum Gaara tanjea dupa atingerea ei…Dar cum putea un demon ca el sa fie iubit? -De…de ce faci asta? intreba Sakura, dar nu primi nici un raspuns. Atunci fata isi dadu seama ca trebuie sa faca ceva. Atunci se smuci din bratele lui Gaara si fugi, indreptandu-se spre padure. Dar isi dadu seama ca nu facuse cea mai buna alegere: era noapte, era singura si era urmaita de un fost criminal. `De ce trebuie sa fug mereu?`se intreba ea simtea cum picioarele nu o mai asculta. Nu mai avea forta sa fuga…mereu. Cazu, epuizata, pe iarba moale. -Gaara…? -Shhh…sopti acesta, luand-o in brate. Sakura incerca sa se impotriveasca, dar nu se putea elibera din stransoarea lui Gaara. -DA-MI DRUMUL MANIAC NETREBNIC! Striga fata cat de tare putu. -Taci…Sakura…nu vreau sa te ranesc…nu stiu de ce, dar ma calmezi…cand sunt in preajma ta sunt calm ... nu stiu de ce , dar Shukaku te apreciaza ... -Da-mi dru…mul! Spuse fata cu lacrimi in ochi, dar dupa ce-si termina cuvintele Gaara o saruta. Era cald…poate putin cam sadic…dar era cald si simtea ca nu vroia sa o raneasca. Imbratisarea lui era placuta…foarte placuta, stia ca nu vroia sa ii faca nici un rau. Dar, atunci de ce nu o lasa in pace? De ce nu putea intelege? Atunci realiza! Poate ca niciodata nu simtise o imbratisare prietenoasa in viata lui! Poate ca demonul fara suflet dorea sa se schimbe! Poate de aceea venise aici, dupa ea! - Vrei sa te conduc pana acasa? E periculos sa mergi noaptea singura, spuse el, dupa ce intrerupse sarutul, de parca nimic nu se intamplase. -Gaa…Gaara…de…de ce m-ai sarutat? intreba fata, cu glasul tremurand. -Nu…nu stiu de ce! Imi pare rau…m-am purtat ca un netrebnic si asta ar putea duce la destramarea aliantei dintre Suna si Konoha! spuse el, dandu-i drumul Sakurei. -Gaa…Gaara…sa stii ca…ca nu m-asi supara daca m-ai duce pana acasa! E destul de tarziu si maine…adica peste cateva ore trebuie sa merg la antrenament! Dar sa nu incerci sa ma mai saruti sau altceva, ca-ti rup gatul!
Poveste pt. toti iubitorii SasuSaku – poza de MyLooveStory, in Povestile noastre · 24.8KB
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Sakura ajunse in fata casei sale, insotita de Gaara. Acesta o privi fix in ochi si-i spuse: -Imi pare rau…am fost un zevzec! Sper ca ma poti ierta… Sakura nu spuse nimic. Se indrepta spre usa casei. O deschise incet si intra. Il mai privi o data pe baiatul roscat si intra in casa, inchizand usa incet…
Intre timp, intr-o alta camera, intr-o alta parte de lume, o fata cu ochii caprui privea rasaritul. -Sheherezada!se auzi vocea unei surori somnoroase -Ce e? Nu vezi cat e ceasul?! -Vino repede! -Cum vrei…! Sheherezada se ridica din pat si se duse incet in camera surorii sale. -Deci…de ce m-ai sculat asa, in toiul diminetii? Intreba plictisita bruneta. -L-am gasit pe Yuzuki si… -Pentru asta m-ai trezit? Ca sa-mi spui ca fratele nostru criminal se afla in sat? Off…las-o balta! Eu ma duc sa ma schimb! spuse bruneta, plictisita. Se schimba si iesi afara, sa se plimbe. Nu mai iesise la o plimbare prin satul in care s-a nascut de luni intregi. Se duse in aceeasi poiana, in marginea aceluiasi stejar. Amintirile o copleseau. Ii aparu in minte imaginea parintilor ei…imaginea fratelui ei. Nu se putea gandea la altceva…toata viata se antrenase pt. momentul acesta…scopul ei in viata se rezuma la a-si razbuna parintii…dar acum parca…parca toata aceasta ura disparuse…nu mai realiza ce se intampla…dar un lucru stia sigur: nu poate sa o piarda pe Ankaara, pe sora sa…nu poate sa lase sa i se intample ceva! Statu acolo, la poalele batranului stejar, ore bune, privind cerul…Norii pluteau incet…amintirile apareau si disparea prin mintea fetei. Dar, deodata, auzi un zgomot ciudat, venind de langa lac. Se indrepta intr-acolo. Ochii ei vazura ceva…nici nu stia daca acel ceva era ciudat, nemaipomenit sau infricosator. Era cineva…o persoana ciudata, dar foarte cunoscuta. Ochii albastrii, patrunzatori o priveau pe fata bruneta. Era ceva ciudat…sau ciudat de enervant…cine stie? Atunci realiza pe cine are in fata! Ochii aceia…parul acela…umbra aceea… Acum totul era clar…cel mai urat cosmar se afla in fata ei. -Ce faci aici…? intreba fata pe un ton ciudat. -Vad ca nu ti-am lipsit deloc, nu-i asa…surioara? Cand auzi cuvantul „ surioara” din gura fratelui ei criminal, o forta ciudata ii patrunse tot corpul. Isi scoase sabia de la spate ( lucru pe care nu-l mai facuse de ani ) si se indrepta spre umbra din zare. Dar un pumn o lovi, aruncand-o pa iarba moale. Fata se ridica si cu o furie nemaivazuta incerca sa loveasca din nou…dar un alt pumn o arunca din nou…Atunci realiza ca daca va continua asa nu va rezolva nimic. -Nu te-ai schimbat deloc! Esti la fel de slaba si imprevizibila ca inainte! -Ce crezi ca stii tu despre mine, criminalule!? tipa fata. Sheherezada facu cateva semne si in mainile ei aparu un clopot de sticla. -Sa vedem cum iti place asta! spuse fata, acoperindu-si urechile. Apoi misca usor clopotul. Un sunet asurzitor rasuna din micul instrument de sticla. Amandoi cazura la pamant, dar Sheherezada mai avea forta. Dar, in departare, se vedea o umbra care se indrepta intr-acolo…
Poveste pt. toti iubitorii SasuSaku – poza de MyLooveStory, in Povestile noastre · 22.9KB
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Sheherezada se ridica si incerca sa loveasca din nou…dar nu reusi. Atunci folosi Sharinganul (lucru care aparu odata cu semnul de pe gatul sau) si anticipa urmatoarea miscare a fratelui sau. Acum avea un plan…suna din nou din clopotul de sticla. De data aceasta sunetul fu si mai asurzitor. Yuzuki, fratele ei, cazu la pamant. Dar sunetul copotului se opri dintr-o data. Atunci Yuzuki incepu sa faca niste semne cu mainile. Atunci Sheherezada privi atent si, folosindu-si Sharinganul facu aceleasi semne. Atunci isi dadu seama ca greseste. Dar nu avea mult timp…atunci alerga catre Yuzuki si il stranse de piciorul drept. Dar in mana sa era o perla…de chakra. Obiectivul era usor: sa isi imobilizeze adversarul. Yuzuki simti un fior rece prin tot corpul, apoi isi dadu seama ca picioarele nu-l mai ascultau. Nu-i mai erau de nici un folos, acum ca era imobilizat de jutsul Sheherezadei. Sheherezada cazu la pamant, epuizata din cauza jutsului pe care il facuse. Dar…fu prinsa de cineva. -Ankaara…ce cauti aici? -Cum adica ce caut aici? Tu sa ai probleme si eu sa nu fac nimic? Pentru ce mai sunt facute surorile atunci? Sheherezada se ridica incet, ajutata de sora sa. Era clar ca nu mai putea continua lupta, pt. jutsul facut isi folosi toata chakra. -Sheherezada…nu e nevoie sa mergi mai departe…am sa inchei eu acest lucru ACUM! striga Ankaara, indreptandu-se spre fratele sau, care era inca imobilizat. Il lovi fix in abdomen, trantindu-l de un copac. Apoi ii dadu un pumn in fata, adancindu-l mai tare in copac. Printr-o miscare, acesta disparu. Acum se afla in spatele Ankaarei. Facu niste semne cu mainile: -Stilul Foc: Tehnica Florii Phoenix! -Nu se poate! striga Ankaara. Mii de mingii de foc veneau catre ea. Reusi sa se fereasca, sarind intr-un copac. Lupta dura cateva ore. Ankaara era apropae epuizata. Atunci isi dadu seama! Avea un plan…un plan bun, cu care putea sa-l invinga. Dar nu mai rezista…chakra sa era pe sfarsite. -Bine, Yuzuki! Acum sa vedem ce vei face! Amandoi erau slabiti, epuizati. Ankaara se apropie de Yuzuki, privindu-l fix in ochi. -A VENIT TIMPUL SA MORI! striga fata, care incepu sa faca niste semne cu mainile. - Transcriptia sigiliului: Amaterasu! Striga aceasta. Apoi puse varfurile degetelor pe pieptul lui Yuzuki. Un semn ciudat aparu acolo. Amandoi cazura la pamant…pentru totdeauna. Se facu liniste…prea liniste. Atunci Sheherezada, care pana atunci statuse de-o parte, realiza ce se intamplase. Alerga catre sora sa. -ANKAARA! NUUUU! Mii si mii de lacrimi se prelinsera pe obrajii fetei. Puse capul usor pe pieptul surorii sale, sa vada daca inima ii mai bate…astepta un raspuns…raspuns care nu avea sa vina…niciodata. Acum ii parea rau…toata viata visa sa se razbune…sa-l omoare pe fratele sau. Dar pentru asta…? Pentru viata surorii sale…? Privi spre cer…atunci realiza…realiza ca nici un vis nu se poate implini fara un preţ…preţ ce trebuie platit. Dar de ce ? De ce sora sa ? Atunci isi dadu seama ca nu va schimb nimic…nu va schimba nimic daca va continua sa traiasca asa. Dar mai era o persoana…o persoana pentru care merita sa traiasca… Ziua urmatoare isi inmormanta sora si fratele acolo…la locul unde murisera…la poalele batranului stejar din departare.
Intre timp, in Konoha cei 3 ninja tocmai terminara antrenamentul. Dar privirea lui Naruto se indrepta sper colierul pe care il purta Sakura. Colierul acela cu trei perele, pe care il daduse Sheherezada la plecare. Una dintre perle se innegrise. -Hei, Sakura-chan, se e cu colierul tau ? intreba baiatul vulpe -Naruto, doar nu…Sakura isi dadu jos colierul si observa ca una dintre perle se innegrise. -Sheherezada are probleme ! spuse Sakura, alrmata -Da? Pai eu zic sa… -Taci, Naruto ! il intrerupse Sasuke pe blond. Stia ca ceva se intamplase…Nu putea…nu putea lasa pe nimeni sa se atinga de Sheherezada… ! `E sigura care…care ma iubeste cu adevarat ! Daca ii se intampla ceva…` isi spunea Sasuke, in timp ce alerga spre marginea satului.
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Sheherezada hotarî sa paraseasca pentru totdeauna Satul Narakidori… Dar, inanite de plecare trebuia sa vorbeasca cu conducatorul satului, Ashima, persoana pe care nu o vazuse niciodata. Inaite sa intre in biroul acestuia vazu, prin crapatura lasata de usa deschisa, un barbat tanar, dar ciudat. Dupa ochii lui se vedea ca stie multe…prea multe. Trebuia sa semneze nu stiu ce hartii si sa plece inapoi in Konoha. Dar observa ca cineva vorbea cu tanarul conducator. Intr-o secunda se urca pe acoperisul camerei si asculta. Cei doi vorbeau chiar despre familia ei. - Ashima-kun, spuse un batran din consiliu care tocmai intrase pe usa, Ankaara si Yuzuki Ano sunt morti! -Minunat ! Acum a ramas numai tanara Sheherezada, raspuse acesta ! Dar cred ca ar fi timpul ca unii membrii ai consiliului sa stie adevarul despre clanul Ano. Adu-i aici pe Obito, Kimmimaro si Tayuya. Atunci batranul pleca, revenind cu 3 alti membrii ai consiliului. -Acum, incepu tanarul conducator, am sa va spun ceva destul de important. Dar am incredere in voi ca aceasta discutie nu va parasi camera asta. Adevarul despre clanul Ano este ca, tatal meu, fostul conducator al acestui sat, a ordonat uciderea intregului clan. Clanul Ano dorea sa inceapa un nou razboi impotriva satului, iar conducerea satului a ordonat asasinarea intregului clan. Imina Sheherezadei tresari…dorea sa intre acolo in acel moment si sa-i omoare pe toti…dar totul are un pret ce trebuie platit. Atunci hotarî sa plece chiar in acel moment. Alerga spre marginea satului, cu lacrimi in ochi. Acum intelegea…intelegea ca a facut o mare greseala…Totul era simplu: fratele ei, fiind cel mai puterinc din clan, a trebuit sa aleaga: famila sa sau binele satului Narakidori…iar el a ales binele satului. Acum isi amintea…isi amintea momentele frumoase petrecute cu fratele ei…el nu avea nici o vina! Ar fi vrut sa se razbune…sa distruga tot satul…sa-si razbune familia…dar era prea mult `Orice are un pret…ce trebuie platit odata si odata!` se gandi ea. Mai privi inca o data satul si pleca. Soarele apunea in deprtare…
Intre timp, in Konoha, Sakura privea apusul de la fereastra camerei sale. Se tot gandea la Gaara…De ce venise dupa ea? De ce o sarutase? Gadurile acestea o sacaiau mai mereu…Dar se gandea…Poate ca vroia sa se schimbe! Poate ca demonul care se iubeste numai pe sine insusi iubeste si vrea sa fie iubit! Dar, deodata, aparu cineva la fereastra... Nu era nimeni altul decat Gaara. -Gaara? Ce cauti aici? intreba fata, care de data aceasta nu parea sa fie atat de speriata. -Am venit sa…sa-mi cer scuze, spuse roscatul cam stanjenit. -Nu e nevoie sa-ti ceri scuze…te inteleg…spuse rozeta. Gaara o privi mirat…Chiar putea intelege? Atunci isi dadu seama ca gresise…Daca continua asa, obligand-o…nu obtinea nimic…Sakura era singura lui sursa de atingere…singura care il intelegea…In acel moment Gaara pleca, fara sa mai spuna nimic. Sakura ramase ingandurata…De ce se intoarse? Era clar ca nu se intoarse ca sa-si ceara scuze…Atunci, de ce? Sakura se tot gandea la Gaara…la baiatul cu parul roscat si ochii verzi…Era asa de frumos! Dar cum se facea ca nu are o prietena pana acum?Doar pt. ca avea in el un demon care nu-l lasa sa atinga pe nimeni? Acum parca nu-i mai era frica de baiatul cu parul rosu…Oricum stia ca nu ar fi in stare sa o raneasca… `Dar…oare ce se intampla cu mine?se gandea rozeta. Incep sa…sa ma indragostesc de Gaara! Dar…poate fi…?`
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Nu mă prea pasionează desenele animate şi chestiile astea,însă îmi place stilul cum descrii personajele şi celălalte. E bine că nu faci şi tu fic-uri gen ``bloc´´. Faci mai multă descriere şi mai puţin dialog după cum văd. Dacă pui attea părţi deodată nu o să mai ai cititori,oamenii se plictisesc de la un timp să citească aşa mult. Cel puţin eu da,nu ştiu voi.
_______________________________________ Twins AGAINST twincest!
Sasuke alerga spre rasarit. Iesise de mult din Satul Ascuns Intre Frunze. Stia ca ceva se intamplase…cu Sheherezada. Dar, din departare se auzea susurul unui parau. Hotari sa se opreasca putin acolo. Cand se apropie,insa, auzi o voce…cunoscuta. Era Sheherezada…in momentele triste ii placea sa cante…Sunetul muzicii o facea sa uite de cele intamplate. Se aseza pe iarba moale, privind cerul. Dar auzi pe cineva… -Sasuke-kun…? Ce cauti aici? Aaa da…colierul… -S-a intamplat ceva? intreba Sasuke. -Nimic…spuse fata. Lacrimi reci ii curgeau pe obraji. -Inteleg… -Nu…nu ai cum sa intelegi…nu ai cum, Sasuke… -Dar ce s-a intamplat?! spuse acesta alarmat. Nu o mai vazuse pe Sheherezda plangand… -Sasuke…vreau sa stiu daca…daca mai tii la mine…ca…ca inainte… Sasuke isi dadu seama ca ceva se intamplase…dar nu mai spuse nimic…Stia ca in astfel de momente cuvintele sunt de prisos…O lua in brate pe fata, care adormise, si o duse inapoi in Konoha. Deschise usor usa casei sale si o duse in camera sa. Peste cateva minute fata se trezi…Il gasi pe Sasuke langa ea, pe un scaun. -Sasuke…ce s-a intamplat? -Ai adormit… -Bine…cred ca ar fi timpul sa-ti spun ce s-a intamplat… Vezi tu…si ii spuse toata povestea despre moartea surorii sale. -Acum inteleg ce s-a intamplat…spuse Sasuke, lunad-o de mana. -Sasuke…vreau sa stii ca… ca esti cea mai importanta persoana pentru mine… -Shhh…!In unele momente cuvintele sunt de prisos, sopti acesta. O stranse in barte si o saruta…
Dar cineva batu la usa. Era Sakura… -Buna, Sakura! Nu ma asteptam sa…dar ce mai conteaza intra! o intampina Sheherezada. -Sheherezada…trebuie sa vorbim…intr patru ochi…spuse rozeta cand il vazu pe Sasuke. -Sasuke, ne vedem mai tarziu, bine? spuse bruneta. Sasuke pleca. -Deci ce s-a intamplat?intreba bruneta. -Am nevoie de un sfat…eu cred ca…dar Sakura nu reusi sa-si termine cuvintele. -Inteleg…e vorba de Gaara, nu? -Da…dar cred ca…ca incep sa ma indragostesc! -Imi amintesti de mine…asa eram si eu…Sakura, singurul sfat pe care ti-l pot da este sa faci ce-ti dicteaza inima. Dar ai grija… -Pentru tine e usor sa vorbesti, nu? lacrimii se intrezareau in ochii Sakurei. -Sakura…nu te chinuii…Gaara se va intoarce…si sunt sigura ca la momentul potrivit vei afla daca-ti impartaseste aceleasi
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Sasuke alerga spre rasarit. Iesise de mult din Satul Ascuns Intre Frunze. Stia ca ceva se intamplase…cu Sheherezada. Dar, din departare se auzea susurul unui parau. Hotari sa se opreasca putin acolo. Cand se apropie,insa, auzi o voce…cunoscuta. Era Sheherezada…in momentele triste ii placea sa cante…Sunetul muzicii o facea sa uite de cele intamplate. Se aseza pe iarba moale, privind cerul. Dar auzi pe cineva… -Sasuke-kun…? Ce cauti aici? Aaa da…colierul… -S-a intamplat ceva? intreba Sasuke. -Nimic…spuse fata. Lacrimi reci ii curgeau pe obraji. -Inteleg… -Nu…nu ai cum sa intelegi…nu ai cum, Sasuke… -Dar ce s-a intamplat?! spuse acesta alarmat. Nu o mai vazuse pe Sheherezda plangand… -Sasuke…vreau sa stiu daca…daca mai tii la mine…ca…ca inainte… Sasuke isi dadu seama ca ceva se intamplase…dar nu mai spuse nimic…Stia ca in astfel de momente cuvintele sunt de prisos…O lua in brate pe fata, care adormise, si o duse inapoi in Konoha. Deschise usor usa casei sale si o duse in camera sa. Peste cateva minute fata se trezi…Il gasi pe Sasuke langa ea, pe un scaun. -Sasuke…ce s-a intamplat? -Ai adormit… -Bine…cred ca ar fi timpul sa-ti spun ce s-a intamplat… Vezi tu…si ii spuse toata povestea despre moartea surorii sale. -Acum inteleg ce s-a intamplat…spuse Sasuke, lunad-o de mana. -Sasuke…vreau sa stii ca… ca esti cea mai importanta persoana pentru mine… -Shhh…!In unele momente cuvintele sunt de prisos, sopti acesta. O stranse in barte si o saruta…
Dar cineva batu la usa. Era Sakura… -Buna, Sakura! Nu ma asteptam sa…dar ce mai conteaza intra! o intampina Sheherezada. -Sheherezada…trebuie sa vorbim…intr patru ochi…spuse rozeta cand il vazu pe Sasuke. -Sasuke, ne vedem mai tarziu, bine? spuse bruneta. Sasuke pleca. -Deci ce s-a intamplat?intreba bruneta. -Am nevoie de un sfat…eu cred ca…dar Sakura nu reusi sa-si termine cuvintele. -Inteleg…e vorba de Gaara, nu? -Da…dar cred ca…ca incep sa ma indragostesc! -Imi amintesti de mine…asa eram si eu…Sakura, singurul sfat pe care ti-l pot da este sa faci ce-ti dicteaza inima. Dar ai grija… -Pentru tine e usor sa vorbesti, nu? lacrimii se intrezareau in ochii Sakurei. -Sakura…nu te chinuii…Gaara se va intoarce…si sunt sigura ca la momentul potrivit vei afla daca-ti impartaseste aceleasi sentimente.
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
Sakura nu mai spuse nimic…nici nu stia ce sa faca… In seara aceea a hotarît sa doarma la Sheherezada. Macar asa putea sa uite toate lucrurile care o sacaiau mereu… Nici Sakura, nici Sheherezada nu reuseau sa doarma. Sakura dormea intr-o camera separata, asa ca era singura. Sheherezada privea stelele…Dar, in departare vazu pe cineva indreptandu-se intr-acolo. Peste cateva secunde, Sheherezada se trezi cu Gaara la fereastra. Intre timp, Sakura adormise… -Gaara…? Ce cauti aici, acum?intreba bruneta. -Trebuie sa vorbim…spuse el, intrand in camera. -Bine, dar sa stii ca Sakura este aici si nu vreau sa o trezesti. -Sakura…Sakura e aici? intreba roscatul mirat -Da…raspunse fata. Dar, daca tot esti aici, asi vrea si eu sa stiu ce ai vorbit cu Sakura. -Pai…mai nimic. -Poate ca nu ai vorbit cu ea, dar sigur i-ai facut ceva! Sa stii ca nimeni nu poate fi indiferent intr-o astfel de situatie. Daca te porti cu ea asa cum ai facut-o cu mine, n-ai sa obtii nimic, sunt sigura ca stii asta! Sa stii ca fata asta chiar tine la tine! Tipa Sheherezada. Tipetele ei o trezira pe Sakura de mult, care acum asculta toata discutia de pe partea cealalta a usii. Gaara o privi mirat pe fata cu ochi caprui…Ghicise exact ce simteau cei doi…Pleca ingandurat… Sakura nu mai suporta…oare iubea un demon? Dar era gresit sa-i spui demon… Rozeta pleca…in plina noapte. Devenise un obicei sa plece noaptea…de mult nu mai dormise intr-adevar bine… Ajunsa la marginea padurii…Se aseza pe iarba, privind stelele. -Ce cauti aici la ora asta? E periculos sa pleci singura noaptea! -Gaara…ce cauti aici? -Am venit sa…sa-ti spun ca…ca m-am purtat ca un idiot! Acum inteleg ce simti…Vreau sa-ti spun ca…ca tin la tine… eu… -Eu…Te Iubesc, Sakura…! La ce ma gandesc…cine…cine ar iubi un demon, ca mine? -Eu iubesc un demon, dar e gresit sa spui ca-i demon. Este persoana pe care o iubesc si care ma iubeste, este ingerul meu pazitor! Gaara o saruta pasional. Acum stia ca acel inger cu parul roz este singura persoana care il iubeste cu adevarat.
Trecura cateva luni. Gaara si Sakura ramasera impreuna, Sakura plecand impreuna cu Gaara in Suna.
Dar Sheherezada observa ceva ciudat. Nu mai era la fel…se schimbase. Acum era mult mai distant. Intr-o alta noapte de nesomn, Sheherezada privea stelele, gandindu-se la Sasuke. Hotarî sa iasa putin. Merse pe strazile pustii pana la marginea satului, langa padure. Privi cerul timp de cateva ore, stand nemiscata acolo, cateva ore. Iesi pe drumul care ducea in afara orasului, spre padure. Nu prea departe se zarea cineva…un baiat cu parul negru, cu nu rucsac in spate. -Sasuke-kun…Ce vrei sa faci ? Doar nu… Dar nu primi nici un raspuns. -De ce, Sasuke ? De ce… ? De ce nu spui nimic ?! -De ce ar trebui sa-ti spun tie ceva ? Scoate-ti nasul din treburile mele ! Fiecare are un drum pe care trebuie sa-l urmeze…iar drumul meu alaturi de tine s-a sfarsit! -Sasuke…De ce…? De ce-mi faci asta ? E exact ca inainte…esti exact ca el ! -Taci ! tipa tanarul Uchiha. Fiecare are un vis…iar visul meu nu se va implini daca stau sa ma joc ninja cu voi, ratatilor ! -Sasuke…trebuie sa intelegi ca orice are un pret ce trebuie platit ! Daca tu pleci…eu nu mai am nici un motiv sa traiesc! Trebuie sa intelegi! Vei regreta mult greseala asta! Mii si mii de lacrimi curgeau se topeau pe pamantul rece. -Putin imi pasa! Asa cum am spus voi face orice…orice e nevoie ca sa-mi indeplinesc visul! Si tu nu ma poti opri! spuse tanarul detinator al Sharinganului. Apoi se indrepta spre fata bruneta, care il privea. Pe obrazul ei puteai zari o mica lacrima. Sasuke isi folosi Sharinganul pentru a o imbiliza pe fata, care lesina. Acesta pleca, lasand-o singura in noaptea alba.
_______________________________________
If you fell my love...can you fell my thoughts...? All the mistakes have a price...that must be paid someday...
