trecu deja o saptamana.izabela incerca sa revina in apele ei da nu prea reusea.era foarte dezorientata.nu mai avea incredere in ea.nu mai putea sa isi folosasca simturile sale dezvoltate,de o tema de care doar ea stia. chrno in fiecare zi o privea pe izabela. -izabela,hai sa plecam de aici! -unde? -nu conteaza unde! -bine... chrno ramane inmarmurit pe loc.ar fi crezut ca o sa refuze dar nu,scurt si la subiect. a doua zi,cei doi au plecat.demonul o indruma pe izabela,prin codrul des. -dar totusi,unde mergem?intreba aceasta. -vedem noi. izabela nu mai pune nici o intrebare. deja crno arata altfel.avea aprul inpletit,binentes a lasato pe izabela sa il faca asa,purta o haina rosie si devenise un bun prieten. -uite izabela! -ce? atunci chrno ii pune in mana niste flori superbe. -miros asa frumos...multumesc chrno. fetita de 9 ani se inveseli.chrno o urmarea cu privirea,cum se juca in rau.aceasta dintr-o data fu prinsa de un monstru. -izabela! atunci chrno incepe sa il atace.monstrul o musca pe izabela si dispare. -chrno... izabela deschide ochisorii. -izaela,ma bucur ca esti bine... -cum? -nimic.... incerca sa se ridice,dar nu putut. "ce are oare?" atunci izabela pica pe jos.toata ardea.-ce sa fac acum? "chrno,amintesteti ce ti-a spus izabela!cand un om arde rau,la frunte,e bolnav!"isi spune acesta. ii pune mana pe frunte.aceasta ardea. chrno o ingriji.trecu deja o saptamana,de cand izabela se imbolnavise.deja chrno isi pierduse spernata.o mana firava il atinse.acesta se intoarce si o vazu pe izabela,stand cu un ochi deshs si cu unul inchis. -esti bine? -da...dar ce am patiti? -probabil ca acel demon ti-a bagat in corp otrava... izabela se ridica. chrno ii sopteste ceva la ureche,iar izabela se bucura tare.
-chrno,ce s-a intamplat cu parintii tai?au murit? -nu,ei sunt inca in viata. -atunci as vrea s aiicunosc. -mai bine,ai incerca sa stai departe de ei.te-ar omora. -de ce?eu nu le-am facut nimic. -esti prea mica sa intelegi! izabela ii pune mana,cu plandeye,pe obrazul lui chrno.acesta o privea. -dar acum unde mergem? -pai nu stiu. -nu stii? -nu stiu.spune chrno. dintr-o data apare rosette. rosette era o fata demon.avea prarul galbe spre portocaliu si ochiialbastri.era mai aventuroasa. -chrno,aicia esti!am crezut ca te gasesc intre ruinele alea.dar cine e ea? -ea e izabela. -izabela? -da?intreaba aceasta confuza. -iabela,ea e rosette!spune chrno. -rosette...incantata!spune fetita de 9 ani.
-da... izabela nu stia ce sa spuna,sa faca,deci ramane jos. -deci acum ai prins-o pe vetita asta?sau e cumv un alt truc de al tau? -de data asta nu! -mai,nu imi vine sa cred,te-a urmat,fara s ao obligi,nu?ok,nici nu imi pasa.pa. iar rosette disparu: -ce a vrut sa spune cu asta?intreaba izabela. -e o popveste lunga,izabela... -da?imi plac povestile spune-mi te rooog. izabela il auzi enervanduse putin,iar atunci tacu.se duce la acel rau si mai prinde vreo 3 pestisori. -izabela! -da? -cum crezi tu ca ara lumea? -pai ca o lume de poveste. chrno zambi. -mai bine ramai,in basmele tale,pana mai poti! -ce vrei sa zici? -nimic.... izabela acum era si mai confuza.
-hai spune te rooog! -lumea e asa urata si cruda!o fetita ca tine,ar fi mai bine sa traiasca in fanteziile ei,decat in realitate,ca sa se simta bine! -chrno,eu cred,ca tu ma crezi mult mai mica decat sunt. -pai chiar esti mica!in comparatie ce ce ar face un demon la 9 ani,tu ai fi un nimic.demonii sunt capabili sa se lute de la 3 ani. -dar eu nu sunt demon,sunt om! -asta e tot necazul.rasa umana e cea mai inferiora dintr-e toate.trebui distrusa! izabela se speire si pica jos de spaima. -tu nu ai fi in stare sa porti piept,nici la cel mai slab demon. nu stiuse lucrurl asta.de fapt ea nu stiuse apropae nimic din ce ii spune chrno. -deci,mai bine ti-ai vedea te trebuirile tale si nu te amesteca in ale mele,ca tu o sa suferi nu eu!continua chrno. izabela se inatoarce cu spatele la el si merge spre apa.se opreste langa apa cristalina si isi baga un picior inn apa. "vad ca am spriat-o destul de tare,dar asta e adevarul!si nu poate fugi de el..." izabela se lasa pe spate si fu purtata de ganduri. "de ce imi spune asta?vrea sa ma omare?dar daca ar fi vrut,pute-a sa o faca mai devreme.si ce vrea sa zica cu <trebuie distrusa?>" chrno o inspaimantase rau pe izabela.lui nici nu ii pasa,dar fetita era foarte ingandurata. isi baga mana in gentuta verde,cu o proscua pe ea si ia o sticluta mica in mana.ii desface dopul si miroase.parfumul parca o alina,parca o facea sa viseze cu ochii deschisi. -hei,trezeste-te!nu e timpul de somn! -cum? -nu e bine sa dormi aici! -dar am domit? -da,mie mi se pare! chrno avea dreptate.izabela adormise,4 ore. "aum inteleg!demonul acela i-a chimbat sticla lui izabela.in locul ei i-a pus licoare de somn."isi spune chrno.
cu imagine aasta se va sparsi prima parte,sper sa doriti sa fac si a doua.sa nu credeti ca chrno o omara pe izabela.o ajuta,deci asteptati pana va veni acel moment.
Chrno si Izabela – poza de Rena Ryuugu, in Povestile noastre · 49.7KB
dintr-o data ochii izabelei se facura rosii. -ce se petrece?intreaba chrno. atunci izabela il loveste tare! -ce ai patit,izabela? acesta nu reactiona.din spatele fetei,iesira niste aripi mari de dragon.parul i se facu alb iar acum,avea niste canini foarte ascutit in gura. -izabela?intreba chrno atunci noua fata il privi cu o ura ingrozitoare.incepu sa il atace.chrno se feri de fiecare data,pana cand,demonul se preface ranita si cade jos.chrno vine langa ea si incearca sa o ajute.dar aceasta i-a un cutit sa il raneste grav pe chrno.noaptea se aserne peste tinut.izabela isi reveni: -ce fac?intreaba ea confuza. vede pe jos balti de sange.le uramreste si il vede pe chrno ranit,stand acolo,nemiscat.izabela se intristeaza si pe obraji ei se ivesc firavele lacrimi. -chrno! nici un raspusn.iabela se duce langa el si ii asculta inima.se oprise.fata incepu sa planga cu lacrimi mari.tocmai isi prierduse cel mai bun prieten...
