veni dimineata.izabela deschise ochii.il vazu pe chrno,stand langa ea si tinand-o de mana.acesta deschide ochii.izabela aproape ca nu mai puea de fericire si il saruta pe obraz. -izabela... -cat ma bucur ca esti in viata! -normal,doar sunt demon! chrno o privi pe izabela.isi dadu seama,dupa fata ei,ca isi facuse multe griji. -sunt bine!nu iti fa griji! -dar din cauza mea ai fost ranit!e numa vina mea!spune acesta. -nu e vina ta,e vina acelui demon ce te-a muscat.spune chrno cu blandete. vocea acestuia o linistea pe izabela. chrno se ridica. -acum,hai sa mergem! 0bine!spune vesela fata de 9 ani. demonul cu par mov o lua de mana si o conduse prin codrul cel des. -sti,nu as fi crezut ca ti-ai facut atatea griji pentrum ine. izabela nu spune nimic.chrno intelege ce dorea sa transmita. -dar cine era acea rosette?intreaba iza-chan -sora mea! -ai o sora?ce grozav!dar ce dorea sa spuna cu "a venit dupa tine s-au ai rapit-o?"? -se referea la tine... -cum? -pai eu deobicei rapeam oameni tineri. -de ce? -pentru ai devora. izabela inghite in sec.chrno rade. -nu trebui sa iti faci griji.tie nu o sa-ti fac nici un rau.dar e adevarat,eu ma hranesc cu sufletele umane. -dar nu e corect! -nu eu am ales sa fie asa! izabela din nou se izbeste de un copac. -scuze... -mai bine ma descurc eu singura! amandoi incep sa rada.
-dar totusi de ce nu m-ai omorat? -cum? -pai prima data,cand mai vazut.eu oricum nu ma puteam apara.de ce nu ai facut-o daca te hranesti cu fiinte umane? -de fapt,doar cu zangele lor... -adica esti vampir? -pai nu. -dar atunci hai raspunde! chrno nu stia ce sa zica.nici chiar el nu stiuse de ce nu o ranise la inceput. -am o intrebare,o sa ma transform din nou ca noaptea trecuta? -nu! -ce bine... -dar ce ai simtit? -pai simteam ca sunt prinsa in lanturi si nu ma pot misca.si te-am auzit pe tine. -interesant... -nu e interesant!e groaznic! chrno rase.izabela se infurie si ii da o palma peste fata. -sti ca nu simt nimic? -atunci e bine pentru tine,nesuferitule!spune nervoasa fata si fugi de acolo,in codrul cel secretos,plin de mistere. -izabela! izabela nu il auzi si chiar daca ar fi auzit,l-ar fi ignorat.era suparata. -si acum unde a mai fugit,aiurita asta?se intreba chrno. izabela se asunse dupa un copac. "oare cat o sa ii i-a sa ma gaseasca?"si ofta. dintr-o data,de acolo sari ir acel demon. chrno auzi un tipat.fugi direct in partea aceia.o vazu pe izabela,sand impietrita de frica jos,plina de sange. -ce i-ai facut? -ce o sa iti fac si tie! atunci acel demon il ataca pe chrno.pana al urma,cumva il goni. -zabela!esti bine? acesta nu raspunse.era plina de sange.tot corpul ei fusese ranit.chrno ii asculta pulsul.aproape ca nu mai batea inima. -izabela! spune acesta. -la naiba!de ce am lasat-o sa plece asa,ca o proasta?daca o urmam,nu s-ar fi intamplat asta! iar pe chipul lui chrno,apare o lacrima cristalina.
si inca nu m-am gandit pentru poza a II-a 
