-chrno...spune izabela. -esti bine? -cred... -ce ti-a facut? -n..nu...nu stiu... -mai bine odihneste-te!somnul iti va face bine. izabela inchide ochii.chrno sta cu ea toata noaptea.o veghea cu multa blandete ca un inger pazitor.dimineata veni iar razele soarelui fura imprastiate peste padure. izabela se ridica.ii simti mana rece.se intarce si se loveste de el. -te-ai trezit... -da!mersi.si imi pare rau...penru tot. -nu a fost vina ta... iar chrno o saurota pe frunte.izsbela deja in placea extrem de mult pe chrno. -chrno,daca tu nu mai bei sange,cu ce te hranesti? -nu stiu. -atunci i-a sange de la mine. -glumesti?o sa te doara ingrozitor! -macar atat pot face,dupa cate probleme ti-am facut. -dar... -hai,nu iti fa griji.ocricum mi-am pierdut mult sange,din cauza monstrului aceluia deci ce imi vei face tu,va fi o nimica toata. -vei regreta pentru alegerea asta...spune chrno. ochii acestuia se facura rosii si disapru.izabela nu facea nici o miscare.astepta...chrno apare in saptele ei,cu caninii iesindui afara.ii pune man pe gat si... chrno bea putin din sangele fetei.izabela se abtinea sa nu geme de durere.cand chrno isi scase coltii din gatul ei.aceasta pica jos. -imi pare rau,izabela. -nu e nimic!mi poti sa iei cat vrei.spune acesta acoperindusi urma de dinti cu mana. chrno o privea. "ce ciudata e.sangele ei are un gusst foarte bun..dar asta nu e important.m-a lasat sa il beau.si in plus,nu a geut de durere,tocmai sa nu ma deranjeze pe mine..." izabela scoate o sticla din gentua si bea apa.
amandoi pornira la drum.mersera un pic iar chrno se opri: -ce s-a intamplat? -unde suntem? -nu stiu!descrie locul. -stanci mari si perculoase,loc desertic... -suntem in canion(ce sa fac,i-a priviti cate forme de relief are tara unde traieste izabela ) -canion? -da!este un fel de vale,foarte mare,sapata de apa,cu stanci abrupte. -bine,atunci sa coboram. -sigur,dar... atunci chrno o ridica si sare.izabela tipa. -nu mai striga!nu o sa mori aici! -sper si eu! chrno o lasa jos si se uita prin imprejurimi. nu ai maivazut veeodata un canion? -nu. -pai acum vezi. -hai sa urcam pe stanca. -de ce?e prericulos. -nu iti fa griji! amandoi se urca pe cea mai abrupta stanca. -sa nu faci zgomot puternic,bine?sa nu provoci o avalansa! -sigur ca... iar chrno stranuta. amandoi incremenesc.o pietricica o loveste pe sabrina.amandoi se intorc si vad un pietroi urias cazand spre ei,cu inca altii mai mici. au fugit manacnd pamantul din locul ala. -esti intreaga? -din cate stiu i simt,da!ti-am spus sa nu faci sgomot puternic. -mie un simplu stranut nu mi se pare puternic. -cel putin am scapat. -da...chrno,mi-a citit bunica,o data despre canioane. -si? -ea spune ca acolo sunt multi sperpi si scorpioni si.... -de ce te-ai oprit? -simt ceva pe maini...spune spriata izabela. chrno se uita si observa un dita mai sarpele. izabela tipa.acesta isi acopera urechile,iar sarpele fuge. -ti-am spus sa nu mai tipi!imi distrugi doar auzul! -a plecat sapele? -normal ca a plecat!dupa cat l-ai omorat cu vocea ta! izabela ii da o palma. dupa 5 zile au iesit din canion si au luat trenul.toti omaenii il priveau pe chrno.
ies din ttren. -mie foame!spune chrno -si mie! amandoi merg la un fel de bar crasma. -da,ce vreti? -cine plateste?intreaba cheno -eu. -bine,eu vreau de la 1,la 16. -iar eu de la 1 la 17. amandoi se pun sa haleasca. langa ei vine un biat. -hei,frumoasa,l-asa-l pe fraierul ala si stai cu mine! izabela se enerveaz asi ii da un pumn,de sparge masa cu el. -buna treaba! -sa plecam! cei 2 merg la un hote. -bun venit,cu ce va pot ajuta? -avem nevoie de 2 camere. -farte bine,cat stati? -o zi. -bine,6000 de pence. izabela cauta un pormoneu. "am dat faliment" -he..he...bine. cei doi mersera in camera. -nu ai 6000 de pence,nu? -nu,nu am. -atunci o sa fugim. -da... veni dimineata.menajer aintra in camera si gasi un bilet.il duse la ala de la recetie. "buna dimineata!sa sti ca paturile sut mult perea tari!camer anu face de 6000 de pence,de fapt,nu face nci de 3 pence.oricum mersi pentru mini-barul din camera.au ost bune acele suncuri.si data viitoare ai grija pe cine lasii n hotelul tau,cu drag,iza-chan. " izabela si chrno erau la maerginea orasului. -crezi ca am facut bine?intreaba izabela. -te indoiesti? -nu,doar ma gandeam,oare trebuia sa luam si mancarea? amandoi incep sa rada.
au pornit la drum din nou.soarele stralucea pe cer. -ce zi frumoasa... -da. izabela era foarte fericita,iar chrno nu intelegea de ce. au mai mers cateva ore si au dat de mare. -o mare!?intreaba uimit chrno -da,suntem apaoape! -dar prima data a fost un canion,acum o mare? -ce sa fac,daca tara asta e in punctele extreme de relief. de acolo au venit niste tipe ciudate in costume de baie. -bun venit pe plaja "NISIPUL ARGINTIU",va putem ajututa cu ceva. -nu multumim,suntem doar in trecre. -pacat,ati pute aincerc aminunatele piscine,jacuzi,mancaruri... -sa mergem! -unde?intreaba chrno -pai cu fetele,normal. chrno o urma. -cum de te-au confins asa repede? -pai eram convinsa deja de la jacuzi. -o vai... izabela mers ein cabina sa se schimbe intr-un costum de baie.chrno era la mare,uitandese dupa crabi.izabla intr ain apa.chrno ramase uimit.vazu o fata foarte frumoasa cu parul brunet si ochii negri,cu un costum frumos din doua bucati,maro.era izabela.
Chrno si Izabela – poza de Rena Ryuugu, in Povestile noastre · 36KB